Porcupine Tree — Live in Budapest, nov 1st 2009
Imi doream sa vad un concert Porcupine Tree inca de la In Absentia — un album pe care l-as pune fara nici o ezitare intr-un top 5 al celor mai bune albume scrise vreodata. Intr-o vreme aveam o lista cu trupe pe care as vrea sa le vad live. Pe primele 3 locuri apareau Porcupine Tree, Pain of Salvation si Neal Morse. Am reusit sa-i vad pe toti, asadar nu pot decit sa fiu satisfacut din punct de vedere concertistic :) Biletele pentru PT, le-am luat din primavara chiar la citeva zile dupa ce s-au pus in vinzare. Deschiderea unei ramuri Eventim in Romania a facut cumparatul de bilete foarte la indemana la aproape orice eveniment concertistic din Europa. O alta posibilitate a cumpararii biletelor ar fi fost prin intermediul membership-ului la Residents of a Blank Planet prin care teoretic ai fi avut ceva avantaje cum ar fi permisiunea de a intra inainte ca sa poti sa-ti alegi unde sa stai etc. Cu toate ca intentiile celor de la Porcupine Tree sunt sigur ca sunt cele mai bune pentru ca membri fanclubului sa fie avantajati, s-a dovedit ca la partea practica pot exista probleme din partea organizatorilor. Cei care aveau e-ticket-uri primite de la fan-club au asteptat practic cu toti ceilalti unii fiind chiar ingrijorati ca e-ticket-urile nu le vor fi acceptate. Au fost lasati inauntru insa cu citeva minute inaintea celorlalti deci avantajul biletului cumparat prin intermediul fanclubului era practic nul.
Inaintea show-ului ne-am plimbat putin prin parcul unde este plasat Petofy Csarnok, si am dat chiar peste Colin Edwin care venea spre Tour Bus. E genul de tip care se pierde asa de usor prin multime, fara fite si figuri de mare muzician, genul de om care “tace si face” daca e sa ma exprim cliseistic.
Initial m-a dezamagit raspunsul organizatorilor cu privire la permisiunea de a face fotografii (cu aparate foto compacte) in timpul show-ului: “photographing is absolutely forbidden, even by mobile phone.” M-am impacat insa cu ideea de a pastra amintirile doar in memorie si de a ma bucura de fiecare secunda a show-ului, fara alte griji. Din pacate au fost destui (romani chiar) care nu au vrut sa inteleaga mesajul organizatorilor si au avut loc mici incidente.
Merchandise-ul a fost destul de subtire, poate si pentru ca turneul The Incident a trecut deja de prima jumatate si multe item-uri erau deja sold out. CD-uri nu au fost deloc cu exceptia a doua albume semnate Gavin Harrison sau Colin Edwin. Mi-am cumparat totusi doua tricouri.
In deschidere au cintat francezii de la Demians, o trupa care mi-a atras atentia anul trecut cind au scos un album de debut absolut fantastic, Building An Empire. In opinia mea a fost trupa cea mai potrivita pentru a deschide un show Porcupine Tree. Demians au cintat cam 5–6 piese, citeva de pe Building an Empire dar si de pe urmatorul material programat pentru lansare la inceputul anului 2010. Din pacate au cintat fara clapar nu stiu exact din ce motive.
Show-ul PT mi-a placut cel mai mult dintre toate concertele la care am fost pina acum (am mai vazut Dream Theater, BB King, Neal Morse, Toto, Pain of Salvation etc.) - si intr-un fel ma asteptam sa fie asa. Prima parte a show-ului a fost interpretarea creatiei conceptuale The Incident. Am subliniat interpretarea, pentru ca a fost mai mult decit un concert. Proiectiile video complexe din punct de vedere grafic nu te puteau lasa indiferent. Te puteau ajuta sa te identifici cu mesajul, sau dimpotriva sa te revolte, sa te intrige, sa te deranjeze dar in nici un caz sa te lase fara reactie. Gavin, the perfect drumming machine, plus Colin, un bassist extrem de tehnic si melodic, formeaza o sectie ritmica uluitoare. The Incident a fost cintat intr-o bucata, dar cu multe schimbari de instrumente si treceri de la acustic la heavy.
live photo by Alina Vadean, used with permission.
Partea a doua a constat in interpretarea a piese de pe albume anterioare, enumar citeva din memorie: The Sound of Muzak, Lazarus, The Start of Something Beautiful, Russia on Ice, Anesthetize pt 2 — The Pills I’m Taking, Way out of Here, Trains, Blackest Eyes, Normal. Cam acesta a fost playlistul la care nu am ce sa comentez. Oricum pentru mine ar fi fost bun orice alt playlist, imi place totul de la Stupid Dream incoace. Armoniile vocale (steven wilson + john wesley) au fost incredbile la fel si partile de chitara ale celor doi. Partea cea mai spectaculoasa a fost fara dubiu Anesthetize (The Pills I’m Taking).
Recomandarea mea este sa nu-i ratati daca ii prindeti prin zona.
Aici puteti citi un interviu cu Richard Barbieri realizat de Alina Vadean, iar aici gasiti mai multe poze din concert.
Setlist
1. Occam’s Razor
2. The Blind House
3. Great Expectations
4. Kneel and Disconnect
5. Drawing the Line
6. The Incident
7. Your Unpleasant Family
8. The Yellow Windows of the Evening Train
9. Time Flies
10. Degree Zero of Liberty
11. Octane Twisted
12. The Séance
13. Circle of Manias
14. I Drive the Hearse
***10 minutes break***
15. The Start of Something Beautiful
16. Russia on Ice (first part)
17. Anesthetize (middle part)
18. Lazarus
19. Way Out of Here
20. Normal
21. Blackest Eyes
***Encore***
22. The Sound of Muzak
23. Trains
Promotional band photo: PorcupineTree.com.
Ma numesc David Gheorghita. Cint la tobe intr-o formatie rock (fara nume deocamdata). Pe linga asta lucrez ca freelancer in domeniul designului grafic sau web @ 
of. nu am stiut de concert. Inca unu pierdut :P
Ma mir ca nu ai stiut. Pe facebook si twitter am scris la greu despre concertul asta.
As a girl, I couldn’t help noticing the guys’ t-shirts: colin — http://www.redmolotov.com/images/designs/though... steven — http://www.aurora-b.com/images/shop/shirts/RKTC...
daca vreodata nai cu cine merge :) eu evident am sa vin…
cool! am notat :P
Salut! Am fost si eu la concert… Personal, sunt un fan al albumelor mai vechi, mai progresive… Acum cinta mai mult alternative dar acest concept The Incident este chiar reusit… M-asteptam sa cinte si piese din acea epoca dar vazind publicul am realizat de ce au optat pentru acest playlist. Urmaresc cu atentie si celelalte proiecte ale membrilor trupei. Imi place No-man dar si recentul The Insurgents… Felicitari pentru articol, toate bune de la Cluj.
Merci fain pt promovarea interviului!
cu placere! nice job!
it was an awesome show!
“Partea cea mai spectaculoasa a fost fara dubiu Anesthetize (The Pills I’m Taking).” — I totally agree! :D
Si eu ma bucur ca am reusit sa-i bifez pe Porcupini…a meritat asteptarea cu siguranta. Surpriza inca mi-a fost data de numarul mare de romani de la concert…o felie destul de consistenta. Multzam fain de articol si setlist…salutari din Timisoara.
Super poza cu Colin apropo…bassistul zen cum imi place sa-i zic
Si eu ma bucur ca am reusit sa-i bifez pe Porcupini…a meritat asteptarea cu siguranta. Surpriza inca mi-a fost data de numarul mare de romani de la concert…o felie destul de consistenta. Multzam fain de articol si setlist…salutari din Timisoara.
Super poza cu Colin apropo…bassistul zen cum imi place sa-i zic
mersi de comentariu :) “bassistul zen” chiar i se potriveste :)
“Super poza cu Colin apropo”
mersi. :P
a fost un concert superb, sonorizarea la înălţime, playlist-ul echilibrat, foarte bine organizat de vecinii noştrii. Sper să-i vedem şi în România cât de curând, de preferat în zona vestică a ţării. Felicitări pentru articol şi poze. Salutări de la Lugoj.
Pe mine m-a surprins putin faptul ca nu a fost plina sala in conditiile in care aproape toate show-urile din turneul the incident erau sold out in ziua concertului. Nu stiu in ce masura un show in Romania ar putea fi profitabil pentru cine s-ar incumeta sa-l organizeze daca nici macar maghiarii (care sa recunoastem au o cultura muzicala/concertistica mai pronuntata decit romanii) nu s-au prea inghesuit. Poate ca scepticismul meu vine si din cauza ca m-am lovit putin de aceste aspecte la organizarea unui concert in vara acestui an.